Asthme, allergies, eczéma, psoriasis
Suppression complète - plus de 90 % de réussite
Méthode basée sur une recherche clinique, sans prise de médicament
 
Glossaire technique Plan du site Nous écrire Forum Home
Liste des praticiens "méthode Gesret"

Boutiques en ligne

 

 

Tahiti Nui

 


Un premier praticien en Polynésie
Voila, c'est fait, nos amis polynésiens ont maintenant accès à la méthode grâce à Luc Bronstein qui nous a fait confiance et nous a demandé sa formation spécialisée.
Je tiens à remercier TahitiBusiness pour le magnifique article qu'ils nous ont consacré dans leur numéro 17 de Décembre 2003 :

 

Te ma'i aho pau. Te fa'anahora'a a Gesret tane

 

I te matahiti 1974,ua pohe ta na tamaiti i te 'ahurura'a o to na matahiti.

Te tumu? 0 te ho'e ia aho pau tupu puai ra'a (crise d'asthme) hope'a. No reira, ua fa'a'ohipa o Jacques R. a Gesret tane i te ta'ato'ara'a o to na taime no te ma'imira'a i te mau tumu 0 tera ma'i te ha'apohe i te mau ta'ata : I te fenua Farani, e 2500 i te matahiti e hau'atu. Pau roa o to na ma'imira'a tei te "Académie Nationale de médecine" no Paris e no Bordeaux.

 

E aha ia te ma'i aho pau ia au i te Taote Gesret ?
Ia au i te rahira'a o te mau taote, te tumu o te ma'i aho pau, o te ho'e ia ma'i ahuahu tamau (inflammation) o te ufaufa (poumon). Ia au i te Taote Gesret , 'e'ere roa atu tera te tumu o te ma'i aho pau. Mea papu ra, te ma'i ahuahu (inflammation), o te ho'e ia pahonora'a no te paruru, e'ere ra o na te tumu no te fa'atupu
puaira'a i te ma'i aho pau (crise d'asthme).
Te ma'i aho pau, o te ho'e ia rave'a o te tino no te pahono i te tahi mau
ha'amaramaramara'a huru é mai roto mai i te upa'a anei ?

E aha ia te mau ha'amaramaramara'a huru é matau-roa-hia?
Teie te tahi mau hi'ora'a: - te mauiui o te mafatu te tupu i roto i te rima 'aui (infarctus)
- te mauiui o te mau ta'ata huma mero te mauiui ra i tera mero ' orehia.
Tera mau ha'amaramaramara'a huru é, ua fa'atupuhia e te tahi mau 'ui'uira'a o te tahi mau fifi pu'oira'a ivi (articulations) o te tahi mau 'ivi 'ao'ao (côtes).
I te rahira'a o te taime, e fa'atomohia i te pae 'atau tera mau 'ivi 'ao'ao 1,2 e 3.
E mea 'ohie roa i te hi'opo'a i tera mea
: e fa'ataravahia te ta'ata ma'i i te tua, e fa'auta i na rima i ni'a i te 'ouma. E 'itehia te tahi pae 'ouma e mea raro roa a'e i te tahi pae ; e ia huti ana'e te ta'ata i te aho e mea ta'a'e roa te ha'utira'a o na pae o te 'ouma. la fa'atano ana'e te manimani fa'atoro (index), e fafahia te fifi . ponapona o te 'ivi 'ao'ao i te pae haeha'a roa (mai te tahi 'e'a te huru), e mauiuiri'i ato'a te ta'ata. Eiaha roa atu ra e taumi e ha'amaoro i ni’a i tera tuha'a tino mauiuiri'i, no te mea e fa'atupu ta'ue i te tahi tupu puaira'a aho pau (crise d'asthme).
Ua hi'opo'ahia te tahi tuha'a o te tino mea faufa'a roa: tei raro i te keke o te tahi atu pae o te vahi 'ui'uira'a i ropu i te 'ivi 'ao'ao. E mea mauiui ia taumi ana'e i tera tuha'a tino, e fa'atupu ato'a i te tahi fa'aitaita (grimace) o te ta 'ata e tarava fa. La taumi maru noa e ia ha'ataere i m'a i tera tuha'a tino e fa' a' ore i te tupu puaira'a o te ma'i aho pau.
Pau roa o te mau ta'ata e ma'i aho pau to ratou, e 'itehia i m'a ia ratou tera mau 'ivi 'ao'ao huru 'e, e i te tahi papa tino (bassin) 'afaro'ore no te ho'e 'avae poto a'e anei to ratou ?

Tera ra, ia pi'ihia ana'e tera mea e ma'i aho pau, tera anei ihoa ?
Ia aui te Taote Gesret, e piti huru hutira'a aho : te tahi e fifi no te fa'ahaere te aho i
rapae (expiratoire), mai te rahira'a o te mau ma'i hutira'a aho e 'itehia; e te tahi ra e fifi hutira'a aho ia : o te tahi 'iriti (spasme) o te 'arapo'a (pharynx), e pi'i-hapehia tera mea e e ma'i hutira 'a aho i roto i te rahira'a o te taime, e 50 i ni'a i te hanere, 'e'ere roa atu tera.
Te fifi no te hutira'a aho, e tupu i ni'a i te feia, e mauiui 'arapo'a to ratou (paraesthésies pharyngées) te fa'atupu i te tahi hota 'ahiti (toux sèche), i te po ihoa ra. E, i muri i tera huru hota, e tupu te tahi 'iriti (spasme) rarahi te fa'ataere i te hutira'a aho.
Te tumu o te mauiui : o te ho'e ia uaua e vai ra i roto i te 'arapo'a no te mea 'aita te 'ivi tua o te roro matamua (atlas) i fa'anaho-maita'i-hia. I te tahi mau taime, e fa'atupu te tutoho, ia tu'u-ana'e-hia te tahi «coton-tige» i te tomora'a o te tari'a, eiaha ra i roto i te tahi atu tari' a.
Te huru fifira'a fa'ahaere te aho i rapae, tera ia te huru ma'i hutira'a aho papu. Mea 'ite-roa-hia te tapa'o rapae (symptôme): ua mau roa te 'ouma, e mea ha'amama roa (poitrine dilatée), e mea 'oi'oi roa te hutira'a aho ia to na "diaphragme", e mea taere te fa'ahaerera'a aho i rapae, mea huru fifi mai roto mai i te vaha, mea piri te 'utu vaha; e fa 'aro'ohia te tahi mau hiohiora'a mai roto mai i te vahi haerera'a mata'i e mea fifi roa (bronches obstruées).

 

Te mau rave'a no te rapa'au i te ma'i aho pau
Ua fa'aineinehia o Taote Gesret i te ho'e fa'anahora'a no te fa'a'ore i te tapa'o rapae, hau atu i te 90 I ni'a i te hanere, na roto e 3 aore ra e 4 taime farereira'a i te taote : e rapa'aura'a ia te rima ana'e e te mea maru roa.
No te tamari'i, e mea 'oi'oi te hope'a, i te
farereira'a matamua ihoa ra, e 'itehia te tahi
ha'amaita'ira'a. No te ta'ata pa'ari, e mea fifiri'i a'e, no to na matahiti, e « arthrose» pa'i to na, e no te maoro o te ma'i. Noa atu tera, eha'amaita'i a'e ihoa to na huru orara'a.

 

Te mau tatira'a (allergies)
I roto i to na puta nene'ihia i te matahiti 1996, ua ha'apapu o Taote Gesret i te tahi tu'atira'a i rotopu i te ha'utira'a hum 'e o te 'ouma e to na mana i ni'a i te tahi ponapona uaua (ganglion nerveux) o te fa'ahuru 'e i te "système immunitaire".
Ia ha'amaita'i i teie tuha'a o te 'ouma, e fa'a'orehia te mau ha'amaramaramara'a hape e fa mai i roto i teie ponapona, e ha'amaita'i ato'a ia i te rapa'aura'a na roto i te tahi mau hepetoma te maoro.

No te ma'i o te 'iri
Ho'e a huru te tupura'a o tera mau ma'i 'iri: na te tapirira'a e te 'ui'uira'a o te fifi ponapona
(articulation) i ni'a i te uaua. No te arai ia na iho e fa'atupu te tino i tera mau patapata i ni'a i te 'iri.

Te rave'a parurura'a i te ma'i
Ua fa'anahohia e te Taote Gesret. E fa'a'ohipahia i te rima, e te mau taote 'aravehi i te pae no te 'ivi ihoa ra.
I roto i te tau ha'api'Ïra'a, e ha'api'ihia te tahi
mau rave'a faufa'a roa no te fa'a'afarora'a i te papa tino (bassin), te fa'a'afarora'a i te 'ouma (cage thoraxique) e te fa' a' afarora' a ato'a i te ivi tua o te roro matamua (vertèbre cervicale 1)

 

piedpage.gif (1535 octets)    
Copyright © 1998-2006 All rights reserved